În jumătate din București a nins, iar în cealaltă parte n-a căzut niciun fulg. Cum explică specialiștii fenomenul meteo straniu de deasupra Capitalei

Un fenomen meteo straniu s-a petrecut, miercuri dimineață, deasupra Capitalei. A nins, însă doar în anumite porțiuni din anumite sectoare, în timp ce în alte zone nu a căzut niciun fulg de zăpadă. Climatologul Roxana Bojariu a explicat, la un post TV de știri, că „dezechilibrul este provocat de aceste temperaturi, mult prea ridicate pentru perioada din anii în care ne aflăm”.

„Precipitațiile sunt un fenomen foarte local, pentru că depind mult de norii, care sunt structuri la scară locală. Până la urmă, norii nu au o compoziție uniformă peste tot, unii au o densitate mai mare a centrilor pe care compensează și apoi se formează picăturile sau se formează fulgii care cad atunci când greutatea lor devine mare și nu mai pot să stea în nor. Deci, în esență e tot un tip de precipitație. Precipitațiile solide sunt foarte locale, depind foarte mult de structura locală a norului unor. Este, până la urmă, o structură care pe verticală poate să aibă câțiva kilometri, dar în plan orizontal, dacă facem o secțiune poate să fie mult mai mică scara spațială respectivă. Au fost nori peste tot, într-adevăr, dar nu au avut toți aceeași cantitate de nuclei pe care să condenseze și apoi să precipite respectivele picături sau în cazul nostru, fulgii de nea. Și încă un element, să știți că și temperatura solului și temperatura aerului la imediata apropiere a solului nu este aceeași, în oraș”, a explicat climatologul Roxana Bojariu, la Antena 3.

„Avem diferențe mari, în funcție de felul în care condițiile locale își pun amprenta”

„Avem diferențe mari, în funcție de felul în care condițiile locale își pun amprenta. Eu pot să vă spun că dimineață, când începuse ninsoarea, am traversat orașul din cartierul Titan până în Băneasa, acolo unde există sediul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM-n.r.). Ningea și în Titan, în sud-est, dar cu fulgi mai mici, cu intensitate mai mică și intensitatea a crescut pe măsură ce mă apropiam spre centrul și spre nordul Capitalei, acolo unde deja am văzut într-adevăr un strat de zăpadă deja depus. N-aș spune că este o ninsoare atipică, din punctul de vedere al climatologului care găsește astfel de situații în statistici, în arhive. Nu vorbesc din punct de vedere al prognozistului și cât de greu e să prognozez unde efectiv îți ninge cu strat subțire și unde nu se menține stratul”, a mai spus ea.

Roxana Bojariu a precizat că, dacă vrei să faci prognoza, este aproape imposibil să spui unde ai o intensitate mai mare a precipitațiilor.

„Așa e și vara. Gândiți-vă că vara poate să plouă, ba chiar consistent, pe o parte a străzii și vezi că pe partea cealaltă nu ai picătură de ploaie. Deci precipitațiile sunt restrânse, foarte locale. Climatic vorbind sunt greu de prognozat într-adevăr. Exact contrastul acesta este foarte mare. De altfel alternanțe există mereu, dar nu la amplitudinea aceasta, mai ales pe partea asta pozitivă sunt abateri foarte mari. Ați văzut că am avut temperaturi foarte mari, cu 10-15 grade peste cât ar fi fost normal o perioadă în decembrie după care a venit acest intermezzo mai rece și într-adevăr, e vorba de o dinamică a circulației atmosferice care duce la contracte foarte mari, pornind de la temperaturi mult prea ridicate, trecând prin medie și ușor sub medie. Dezechilibrul este provocat de aceste temperaturi, mult prea ridicate pentru perioada din anii în care ne aflăm”, a adăugat climatologul Roxana Bojariu.